ORDIN nr. 268 din 10 aprilie 2003

pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase

 

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 125.354 din 26 martie 2003, întocmit de Direcţia generală de implementare şi reglementare a resurselor biotehnologice,

având în vedere prevederile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 57/2002,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 166/2001 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrul sănătăţii şi familiei şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor emit următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Normele privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, prin direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, şi, respectiv, oficiile judeţene pentru protecţia consumatorilor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3

Prezentul ordin abrogă Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sănătăţii nr. 17/240/2000 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi calitatea băuturilor alcoolice distilate destinate comercializării, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000.

Art. 4

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la data de 31 ianuarie 2004.

-****-

p. Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor,

Petre Daea,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii şi familiei,

Daniela Bartoş

Preşedintele Autorităţii Naţionale

pentru Protecţia Consumatorilor,

Rovana Plumb,

secretar de stat

ANEXĂ:

NORME privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 573 din data de 11 august 2003

 

 

NORMA din 10 aprilie 2003

 privind definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase

 

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

Prezentele norme stabilesc reguli generale cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase destinate comercializării. Acestea se aplică atât băuturilor din producţia internă, cât şi celor provenite din import.

Art. 2

 (1) Prin băutură spirtoasă se înţelege lichidul alcoolic destinat consumului uman, având proprietăţi organoleptice particulare şi o concentraţie alcoolică de minimum 15% vol. la 200C, cu excepţia lichiorului pe bază de ou, denumit avocat, advocat sau advokat, a cărui concentraţie alcoolică este de minimum 14% vol.

Băuturile spirtoase se obţin prin:

a) distilarea produselor naturale fermentate, cu sau fără adaos de arome;

b) distilarea unui macerat de substanţe vegetale, cu sau fără adaos de arome, zaharuri sau alte produse îndulcitoare;

c) adăugarea aromelor, a zahărului sau a altor produse îndulcitoare menţionate la art. 4 alin. (2) şi/sau a altor produse agricole la un alcool de origine agricolă şi/sau un distilat de origine agricolă şi/sau un rachiu, aşa cum sunt definite în prezentele norme;

d) amestecul unei băuturi spirtoase cu:

- una sau mai multe alte băuturi spirtoase;

- alcool etilic de origine agricolă, distilat de origine agricolă sau rachiu;

- una sau mai multe băuturi alcoolice;

- una sau mai multe băuturi.

(2) Nu sunt considerate băuturi spirtoase băuturile care au următoarele coduri: NC 2203 00, 2204, 2205, 2206 00 şi 2207.

Art. 3

Agenţii economici care desfăşoară o activitate în domeniul producţiei şi comercializării de băuturi spirtoase au obligaţia de a respecta prevederile prezentelor norme.

 

CAPITOLUL II: Definiţii

Art. 4

În sensul prezentelor norme, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:

1. concentraţie alcoolică volumetrică - raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de +200C, conţinut în produs, şi volumul total al acestui produs la aceeaşi temperatură. Se exprimă în procente de volum (% vol.);

2. produse îndulcitoare - produsele care conferă gustul dulce, cum sunt: zahărul semialb, zahărul alb, zahărul alb extra, dextroza, fructoza, siropul de glucoză, zahărul lichid, zahărul lichid invertit, siropul de zahăr invertit, zahărul caramelizat, mustul de struguri concentrat rectificat, mustul de struguri concentrat, mustul de struguri proaspeţi, mierea de albine, siropul de roşcove, precum şi alte substanţe glucidice naturale care au un efect analog cu acestea;

3. zahăr caramelizat - produsul obţinut exclusiv prin tratamentul termic controlat al zaharozei fără adaos de baze, acizi minerali şi aditivi chimici;

4. substanţă aromatizantă - substanţa chimic definită, cu proprietăţi aromatizante, care se obţine prin:

a) procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea sau extracţia cu solvenţi) ori prin procese microbiologice sau enzimatice care pornesc de la materiale de origine vegetală ori animală, atât în stare brută, cât şi după prelucrare pentru consum uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);

b) sinteză chimică sau izolare prin procedee chimice şi este identică din punct de vedere chimic cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. a);

c) sinteză chimică, dar nu este identică cu o substanţă prezentă în mod natural în materialul de origine vegetală sau animală descris la lit. a);

5. preparat aromatizant - un produs diferit de substanţele descrise la pct. 4 lit. a), concentrat sau nu, care se obţine prin procese fizice corespunzătoare (inclusiv distilarea şi extracţia cu solvenţi) sau prin procese enzimatice ori microbiologice care pornesc de la materii de origine vegetală sau animală, atât în stare brută, cât şi după prelucrarea pentru consumul uman prin metode tradiţionale de preparare a alimentelor (inclusiv uscarea, torefierea şi fermentarea);

6. aromatizare - operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a uneia sau mai multor arome, aşa cum au fost definite la pct. 4 şi 5;

7. colorare - operaţiunea care constă în adăugarea la prepararea băuturilor spirtoase a unuia sau mai multor coloranţi;

8. un grad decalitru (grad dal) - cantitatea de alcool etilic anhidru (100% vol.) conţinut în 0,1 litri; 10% vol. reprezintă un grad dal la temperatura de +200C; un litru de alcool etilic anhidru conţine 10 grade dal;

9. grad german de duritate (0dH) este egal cu 10 miligrame de oxid de calciu la un litru de apă;

10. alcool etilic de origine agricolă - alcoolul etilic ale cărui caracteristici sunt cele enumerate în anexa nr. 1 la prezentele norme, obţinut prin distilare, după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. 2 la prezentele norme, cu excepţia băuturilor spirtoase definite la art. 2. În cazul în care se face referire la materia primă utilizată, alcoolul trebuie să fie obţinut exclusiv din materia primă respectivă; sunt permise fabricarea, utilizarea şi comercializarea alcoolului etilic de origine agricolă tip B, cu parametrii organoleptici şi fizico-chimici conform SR 14/98, până la data de 31 decembrie 2004;

11. distilat de origine agricolă - lichidul alcoolic obţinut prin distilarea, după fermentarea alcoolică a produselor agricole menţionate în anexa nr. 2 şi care nu prezintă caracteristicile alcoolului etilic de origine agricolă şi nici ale altei băuturi spirtoase, care a conservat aroma şi gustul provenind de la materiile prime utilizate. Când se face referire la materia primă utilizată, distilatul trebuie obţinut exclusiv pornindu-se de la această materie primă;

12. maturare sau învechire - operaţiunea care constă în a lăsa să se producă în mod natural, în recipiente potrivite, anumite reacţii care imprimă băuturii spirtoase caractere organoleptice calitative pe care băutura nu le avea anterior;

13. categorie de băuturi spirtoase - totalitatea băuturilor spirtoase care corespund aceloraşi definiţii;

14. conţinut în substanţe volatile - cantitatea de substanţe volatile, altele decât alcoolul etilic şi metilic conţinut în băutura spirtoasă obţinută exclusiv prin distilarea sau redistilarea materiilor prime folosite;

15. amestec - operaţiunea care constă în a pune împreună două sau mai multe băuturi diferite în vederea obţinerii unei noi băuturi;

16. adăugare de alcool - operaţiunea care constă în adăugarea alcoolului etilic de origine agricolă la o băutură spirtoasă;

17. combinare (cupajare) - operaţiunea care constă în punerea împreună a două sau mai multe băuturi spirtoase din aceeaşi categorie, între care există numai diferenţe minore de compoziţie, datorate unuia sau mai multora dintre următorii factori:

- metodele de fabricare;

- aparatele de distilare folosite;

- durata de maturare sau învechire;

- zona geografică de producere.

Băuturile spirtoase astfel obţinute aparţin aceleiaşi categorii ca şi băuturile spirtoase iniţiale, înainte de asamblare.

18. loc de fabricaţie - localitatea sau regiunea unde are loc faza procesului de fabricare a produsului finit, care conferă băuturii caracterul şi calităţile definitive esenţiale.

 

 

CAPITOLUL III: Definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase

Art. 5

În funcţie de tehnologia de fabricaţie, de materiile prime şi materialele folosite, de calităţile organoleptice şi de proprietăţile fizico-chimice, băuturile spirtoase se definesc după cum urmează:

1. Romul este băutura spirtoasă:

a) obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea fie a melaselor sau siropurilor provenite de la fabricarea zahărului din trestie de zahăr, fie a sucului de trestie de zahăr distilat la maximum 96% vol., astfel încât produsul obţinut prin distilare să prezinte în mod clar caracteristicile organoleptice specifice romului;

b) rachiul obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică şi distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului şi care are un conţinut în substanţe volatile de minimum 225 grame la hl alcool 100% vol. Acest rachiu poate fi comercializat cu menţiunea "agricol" ca o completare la denumirea de rom, însoţită de o denumire geografică, alta decât cele menţionate în anexa nr. 3 la prezentele norme;

c) concentraţia alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

2. Whisky sau whiskey este băutura spirtoasă:

a) obţinută prin fermentarea şi distilarea unui must de cereale; zaharificarea este efectuată de diastaza malţului, cu sau fără adaos de alte enzime naturale, iar fermentarea se realizează sub acţiunea drojdiilor;

b) distilarea se face până la o concentraţie alcoolică de maximum 94,8% vol., astfel încât produsul obţinut în urma distilării să aibă o aromă şi un gust specifice materiilor prime utilizate; învechirea produsului obţinut în urma distilării se realizează în butoaie de lemn cu o capacitate de maximum 700 litri pe o perioadă de minimum 3 ani;

c) concentraţia alcoolică este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum.

3. Băutura spirtoasă din cereale este băutura spirtoasă:

a) obţinută fie prin distilarea unui must fermentat de cereale, prezentând caracteristicile organoleptice ale materiilor prime utilizate;

b) obţinută fie prin distilarea exclusivă a mustului fermentat din boabe întregi de grâu, orz, ovăz, secară sau din hrişcă împreună cu toate părţile componente ale acestora;

c) obţinută fie prin redistilarea unui distilat obţinut conform lit. b);

d) concentraţia alcoolică este de minimum 35% vol. la comercializarea pentru consum;

e) băutura spirtoasă se poate numi "rachiu de cereale", dacă a fost obţinută prin distilarea la maximum 95% vol. a unui must fermentat din cereale şi care prezintă caracteristicile organoleptice specifice materiilor prime folosite;

f) denumirea "băutură spirtoasă din cereale" poate fi înlocuită cu denumirea de "Korn" sau "Kornbrand", în cazul băuturii produse în Germania şi în regiunile Comunităţii în care limba germană este una dintre limbile oficiale, cu condiţia ca producerea acestei băuturi să fie tradiţională în regiunile respective şi ca băutura spirtoasă din cereale să fie obţinută fără nici un aditiv.

4.Rachiu de vin este băutura spirtoasă:

a) obţinută exclusiv prin distilarea vinului sau a vinului alcoolizat la maximum 86% vol. sau prin redistilarea unui distilat de vin la maximum 86% vol.;

b) având un conţinut în substanţe volatile de cel puţin 125 grame la hl alcool 100% vol.;

c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.;

d) concentraţia minimă a produsului este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

e) această băutură poate fi valorificată şi ca materie primă pentru realizarea produsului "brandy" sau a altor băuturi spirtoase; în acest caz, concentraţia alcoolică se va situa în limitele 37,5-86,0% vol.;

f) băutura obţinută prin distilarea vinului la maximum 86% vol. se poate vinde sub denumirea de "vinars" dacă a fost maturată în contact cu lemnul timp de cel puţin un an. La producerea vinarsului se pot folosi extracte naturale obţinute din fructe şi plante, cu condiţia ca pe contraetichetă să apară şi denumirea fructelor sau plantelor din care s-a obţinut extractul; este admisă indicarea pe etichetă a perioadei de învechire, după cum urmează:

- V "vinars vechi", obţinut din distilate învechite minimum 1 an;

- VS "vinars superior", obţinut din distilate învechite minimum 3 ani;

- VSOP "Very Superior Old Pale", obţinut din distilate învechite minimum 5 ani;

- XO "Extra Old", obţinut din distilate învechite minimum 7 ani.

Concentraţia alcoolică minimă a vinarsului este de 36% vol. la comercializarea pentru consum.

5. Brandy sau Weinbrand este băutura spirtoasă:

a) obţinută dintr-un distilat de vin cu o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol. ori dintr-un rachiu de vin combinat (cupajat) sau nu cu un distilat de vin a cărui concentraţie este de maximum 94,8% vol., cu condiţia ca cel de-al doilea distilat să nu depăşească limita maximă de 50% din totalul gradelor alcoolice ale produsului finit;

b) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 125 grame la hl alcool 100% vol., provenite exclusiv de la distilarea sau redistilarea materiilor prime utilizate;

c) având un conţinut maxim în alcool metilic de 200 grame la hl alcool 100% vol.;

d) învechită în recipiente din stejar timp de cel puţin un an sau timp de cel puţin 6 luni, în cazul în care capacitatea butoaielor de stejar este mai mică de 1.000 l; învechirea se poate aplica atât la materia primă, cât şi la produsul finit;

e) concentraţia alcoolică minimă este de 36% vol. la comercializarea pentru consum.

6. Rachiu de tescovină sau marc este băutura spirtoasă:

a) obţinută din tescovină de struguri fermentată şi distilată, fie direct prin vapori de apă, fie după adăugarea de apă, la care au putut fi adăugate drojdii într-o proporţie determinată, distilarea fiind efectuată în prezenţa tescovinei, până la o concentraţie de maximum 86% vol. Se permite redistilarea până la aceeaşi concentraţie alcoolică;

b) cantitatea de drojdii care poate fi adăugată tescovinei de struguri în vederea fabricării de rachiu de tescovină de struguri este de cel mult 25 kg drojdii la 100 kg tescovină de struguri utilizată. Cantitatea de alcool obţinută din drojdii nu trebuie să depăşească 35% din cantitatea totală de alcool din produsul finit;

c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 140 grame la hl alcool 100% vol. şi un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 grame la hl alcool 100% vol.;

d) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

e) denumirea "marc" sau "rachiu de tescovină" poate fi înlocuită cu denumirea "grappa", dar numai pentru băutura spirtoasă produsă în Italia.

7. Rachiu de drojdie este băutura spirtoasă:

a) obţinută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentraţie de maximum 86% vol.; băutura obţinută din drojdia de vin care a fost distilată şi redistilată la maximum 86% vol. cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fracţiilor "frunte" şi "coadă" şi învechită în vase de lemn minimum 3 luni se poate comercializa sub denumirea de "spumă de drojdie";

b) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

8. Rachiul de marc de fructe este băutura spirtoasă:

a) obţinută exclusiv prin fermentarea şi distilarea la maximum 86% vol. a marcului de fructe, cu excepţia strugurilor; redistilarea la aceeaşi tărie alcoolică este autorizată;

b) conţinutul minim în substanţe volatile este de 200 grame la hl alcool 100% vol.;

c) conţinutul maxim în alcool metilic este de 1.200 grame la hl alcool 100% vol.;

d) conţinutul maxim în acid cianhidric este de 10 grame la hl alcool 100% vol., în cazul rachiurilor de marc de fructe cu sâmburi;

e) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

f) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de marc de ... ", urmată de numele fructului respectiv; dacă se utilizează mai multe marcuri de fructe diferite, denumirea sub care se vinde este "rachiu de marc de fructe".

9. Rachiu de stafide este băutura spirtoasă:

a) obţinută prin distilarea produsului obţinut prin fermentarea alcoolică a extractului de stafide din soiurile de viţă de vie "Negru de Corint" sau "Muscat de Malaga";

b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 94,5% vol., astfel încât distilatul să aibă o aromă şi un gust specifice materiei prime utilizate;

c) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

10. Rachiul de fructe este băutura spirtoasă:

a) obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui must din acest fruct, în prezenţa ori în lipsa sâmburilor;

b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă aroma şi gustul specifice fructului respectiv;

c) având un conţinut de substanţe volatile de minimum 200 grame la hl alcool 100% vol.;

d) având un conţinut de maximum 1.000 grame alcool metilic la hl alcool 100% vol. În cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduşe (Prunus domestica L. var. syriaca), mere (Malus domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L) conţinutul de alcool metilic este de maximum 1.200 grame la hl alcool 100% vol. pentru rachiurile obţinute de producătorii particulari de fructe în distilerii, a căror producţie totală anuală nu depăşeşte 500 hl alcool 100% vol. pe an; această prevedere nu se aplică în cazul rachiurilor obţinute din perele din soiul Williams;

e) în cazul rachiurilor de fructe cu sâmburi, conţinutul în acid cianhidric nu trebuie să depăşească 10 grame la hl alcool 100% vol.;

f) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

g) se admit derogări de la prevederile lit. c), d) şi e) pentru produsele tradiţionale ale căror fabricare şi vânzare constituie o sursă de venit substanţială pentru anumiţi producători de fructe, emise de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;

h) denumirea sub care se vinde acest produs este "rachiu de ... ", urmată de numele fructului, cum ar fi: rachiu de cireşe (sau kirsch), rachiu de prune (şliboviţă, turţ, horincă etc.), de corcoduşe, de piersici, de mere, de caise, de smochine, de citrice, de struguri sau de orice alte fructe;

i) în anumite zone geografice rachiul de fructe poate purta denumirea de palincă, cu condiţia ca la obţinerea acestuia să se respecte procesul tehnologic tradiţional zonei;

j) termenul "Williams" este rezervat rachiului de pere, produs în exclusivitate din pere din soiul Williams;

k) când două sau mai multe varietăţi de fructe sunt macerate şi distilate împreună, produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecărei specii, în ordinea descrescătoare a cantităţilor de fructe folosite;

l) denumirea "rachiu de ... ", urmată de numele fructului, poate fi înlocuită cu numele fructului numai în cazul în care se utilizează următoarele fructe: corcoduşe (Prunus domestica L. var. syriaca), prune (Prunus domestica L.), prune brumării (Prunus domestica L.), mere Golden delicios; în situaţia în care există riscul ca una dintre aceste denumiri să nu fie uşor înţeleasă de consumatorul final, pe etichetă trebuie să apară cuvântul "rachiu", eventual însoţit de o explicaţie;

m) băuturile spirtoase pot purta, de asemenea, denumirea "rachiu de ... ", urmată de numele fructului, dacă pe etichetă apare menţiunea suplimentară "obţinut prin macerare şi distilare"; proporţia minimă care se utilizează este de 100 kg de fructe la 20 litri de alcool 100% vol., pentru zmeură, mure, afine, căpşuni, coacăze, porumbe, scoruşe, soc, măceşe, coacăze negre parţial fermentate sau nefermentate în alcool etilic de origine agricolă, în rachiuri sau în distilat, aşa cum sunt prezentate în prezentele norme, urmată de distilare;

n) băuturile spirtoase obţinute prin macerarea fructelor întregi nefermentate, cele indicate la lit. m) în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilare, pot fi denumite "geist", acest nume fiind asociat numelui fructului, şi pot suporta învechire;

o) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

11. Ţuica este băutura spirtoasă:

a) obţinută prin fermentarea alcoolică şi distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite ori a sucului obţinut din prune, în prezenţa sau în lipsa sâmburilor;

b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct;

c) având un conţinut de minimum 200 grame în substanţe volatile, de maximum 1.000 grame de alcool metilic şi de maximum 10 grame acid cianhidric la hl alcool 100% vol.;

d) în funcţie de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicată, de durata de învechire şi concentraţia alcoolică, denumirea produsului "ţuică" va fi acompaniată de diverse denumiri prin care se vor diferenţia calităţile de ţuică. În anumite zone geografice ţuica poate fi denumită "horincă" sau "turţ";

e) concentraţia alcoolică minimă este diferită în funcţie de procesul tehnologic de obţinere, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum.

12. Rachiu de cidru (de mere sau de pere) este băutura spirtoasă:

a) obţinută prin distilarea exclusivă a cidrului (de mere sau de pere);

b) distilarea se face la o concentraţie alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un gust provenind de la fruct;

c) având un conţinut în substanţe volatile de minimum 200 grame şi un conţinut în alcool metilic de maximum 1.000 grame la hl alcool 100% vol.;

d) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

13. Rachiu de genţiană este băutura spirtoasă:

a) obţinută pe baza unui distilat de genţiană, el însuşi obţinut prin fermentarea rădăcinilor de genţiană, cu sau fără adaos de alcool etilic de origine agricolă;

b) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

14. Băutura spirtoasă din fructe este băutura:

a) obţinută prin macerarea unui fruct în alcool etilic de origine agricolă şi/sau într-un distilat de origine agricolă şi/sau într-un rachiu într-o proporţie determinată. Cantitatea de fructe utilizată este de cel puţin 5 kg pentru 20 litri de alcool 100% vol. utilizat;

b) aromatizarea acestei băuturi spirtoase poate fi completată cu substanţe aromatizante, altele decât cele provenind de la fructul folosit;

c) gustul caracteristic şi culoarea băuturii spirtoase trebuie să provină în mod exclusiv de la fructul folosit;

d) băutura astfel definită poartă denumirea "băutură spirtoasă din ... ", urmată de numele fructului;

e) concentraţia alcoolică minimă este de 25% vol. la comercializarea pentru consum;

f) nu pot fi denumite "Pacharan" decât băuturile "din fructe" produse în Spania şi obţinute prin macerarea porumbelor (Prunus espinosa) într-o proporţie minimă de 250 grame fructe la litrul de alcool 100% vol.

15. Băutura spirtoasă de ienupăr denumită şi gin este băutura spirtoasă:

a) obţinută prin aromatizarea cu boabe de ienupăr a alcoolului etilic de origine agricolă şi/sau a unui rachiu de cereale şi/sau a unui distilat de cereale; alte substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante şi/sau plante ori părţi de plante aromatice pot fi utilizate în completare, însă caracteristicile organoleptice ale ienupărului trebuie să fie perceptibile, chiar dacă sunt mai atenuate;

b) băutura astfel obţinută poate fi denumită "Wacholder", "ginebra" sau "genebra";

c) alcoolul şi/sau rachiul de cereale şi/sau distilatul de cereale utilizate pentru băuturile spirtoase denumite "génievre", "jenever", "genever" sau "péket" trebuie să aibă caracteristicile organoleptice corespunzătoare respectivelor produse, respectiv un conţinut maxim de alcool metilic de 5 grame la hl alcool 100% vol. şi un conţinut maxim de aldehide exprimat în acetaldehide de 0,2 grame la hl alcool 100% vol.; pentru produsele menţionate mai sus gustul de ienupăr poate să nu mai fie perceptibil;

d) băutura poate fi numită "gin" dacă este obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice adecvate cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante, astfel încât gustul ienupărului să fie predominant;

e) concentraţia alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

16. Gin distilat este băutura spirtoasă:

a) obţinută prin redistilarea alcoolului etilic de origine agricolă având caracteristici organoleptice specifice şi concentraţia alcoolică iniţială de minimum 96% vol., în alambicuri tradiţionale pentru gin, în prezenţa boabelor de ienupăr şi a altor produse vegetale naturale, gustul de ienupăr rămânând predominant; poate fi atribuită denumirea "gin distilat" şi amestecului dintre rezultatul redistilării cu un alcool etilic de origine agricolă, având aceeaşi compoziţie, puritate şi concentraţie alcoolică;

b) pentru aromatizarea "ginului distilat" se pot utiliza în mod complementar substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante; "London Gin" este un tip de gin distilat;

c) concentraţia alcoolică este de minimum 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

d) produsul obţinut prin adăugarea de esenţe sau arome în alcool etilic de origine agricolă nu poate fi numit "gin distilat".

17. Băutura spirtoasă cu chimion este băutura spirtoasă:

a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu chimion (Carum carvi);

b) complementar se pot utiliza substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante, dar gustul de chimion trebuie să fie preponderent;

c) băutura spirtoasă definită la lit. a) şi b) poate fi numită şi "akvavit" ori "aquavit" dacă aromatizarea a fost efectuată cu un distilat de plante sau de ierburi aromatizante;

d) pentru aromatizare mai pot fi folosite în completare şi alte substanţe aromatizante, dar aroma acestor băuturi se va datora în mare parte distilatelor din seminţe de chimion şi/sau din seminţe de mărar, utilizarea de uleiuri esenţiale fiind interzisă;

e) substanţele amare nu pot domina în mod sensibil gustul;

f) extractul sec este de maximum 1,5 grame la 100 mililitri alcool etilic 100% vol.;

g) concentraţia alcoolică este de minimum 30% vol. la comercializarea pentru consum.

18.Băutura spirtoasă cu anason este băutura spirtoasă:

a) obţinută prin aromatizarea unui alcool etilic de origine agricolă cu extracte naturale de anason în formă de stea (Illicium verum), de anason verde (Pimpinella anisum), fenicul (Foeniculum vulgare) sau de orice altă plantă care are acelaşi component aromatizant principal, prin unul dintre următoarele procedee:

- macerare şi/sau distilare;

- redistilarea alcoolului în prezenţa seminţelor sau a altor părţi de plante prezentate anterior;

- adaos de extracte naturale distilate din plante de anason;

- folosirea combinată a celor 3 metode precedente;

b) la aromatizare se pot folosi complementar şi alte extracte naturale sau seminţe ale plantelor aromatice, dar gustul de anason trebuie să fie preponderent;

c) concentraţia alcoolică este de minimum 15% vol. la comercializarea pentru consum;

d) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "pastis" ea trebuie să conţină şi extracte naturale din "lemn dulce" (Glycyrrhiza glabra), ceea ce implică prezenţa de substanţe colorante numite calcone, precum şi a acidului glicirizic al cărui conţinut minim şi maxim trebuie să fie de 0,05, respectiv 0,5 grame la litru; pastisul are un conţinut de zahăr de maximum 100 grame la litru şi un conţinut de anethol de minimum şi maximum 1,5, respectiv 2,0 grame la litru;

e) concentraţia alcoolică a pastisului este de minimum 40% vol. la comercializarea pentru consum;

f) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie denumită "ouzo" ea trebuie:

- să fie produsă exclusiv în Grecia;

- să fie obţinută prin combinarea (cupajarea) alcoolurilor aromatizate prin distilare sau macerare cu ajutorul fructelor de anason şi eventual de fenicul, din masticul provenit de la un arbust indigen din insula Chios (Pistacia lentiscus Chia sau latifolia) şi al altor seminţe, plante şi fructe aromatice; alcoolul aromatizat prin distilare trebuie să reprezinte cel puţin 20% din concentraţia alcoolică a produsului "ouzo";

- concentraţia alcoolică minimă a produsului "ouzo" este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum;

- produsul "ouzo" trebuie să fie incolor şi să aibă un conţinut în zahăr de maximum 50 grame la litru;

- distilatul trebuie să fie obţinut într-un alambic tradiţional discontinuu din cupru cu o capacitate de maximum 1.000 litri şi să aibă o concentraţie alcoolică de minimum 55% vol. şi de maximum 80% vol.;

g) pentru ca băutura spirtoasă de anason să fie numită "anis", aroma sa caracteristică trebuie să provină exclusiv de la anason verde (Pimpinella anisum) şi/sau de la anason în formă de stea (Illicium verum) şi/sau fenicul (Foeniculum vulgare);

- denumirea "anis distilat" poate fi utilizată dacă băutura conţine alcool distilat în prezenţa unor asemenea seminţe, într-o proporţie minimă de 20% din concentraţia alcoolică a produsului;

- concentraţia alcoolică minimă este de 35% vol. la comercializarea pentru consum.

19. Bitterul sau băutura spirtoasă cu gust amar este băutura spirtoasă cu gust amar predominant:

a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanţe aromatizante naturale şi/sau identic naturale şi/sau preparate aromatizante;

b) băutura spirtoasă astfel obţinută poate fi vândută sub denumirea "amer", "amaro" sau "bitter", asociată sau nu cu un alt termen;

c) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. la comercializarea pentru consum;

d) prezentele norme nu împiedică posibilitatea de a utiliza denumirea "amer", "amaro" sau "bitter" pentru produsele care nu sunt menţionate în prezentele norme.

20. Votca este băutura spirtoasă:

a) obţinută dintr-un alcool etilic de origine agricolă, fie prin rectificare, fie prin filtrare prin cărbune activ urmată eventual de o distilare simplă, sau printr-un tratament echivalent, având ca efect atenuarea selectivă a caracteristicilor organoleptice inerente ale materiilor prime folosite; aromatizarea poate conferi produsului caracteristici organoleptice particulare, în special un gust catifelat;

b) concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum.

21. Lichiorul este băutura spirtoasă:

a) obţinută prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă sau a unui distilat de origine agricolă ori a uneia sau mai multor băuturi spirtoase ori a unui amestec din produsele menţionate, îndulcite, la care se adaugă eventual produse de origine agricolă, cum ar fi: smântână, lapte sau alte produse lactate, fructe, vin sau vin aromatizat;

b) cu un conţinut de zahăr de minimum 100 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;

c) conţinutul minim de zahăr de 100 grame la litru se reduce pentru următoarele lichioruri:

- 80 grame la litru pentru lichior de genţiană, obţinut exclusiv din genţiană ca substanţă aromatizată unică;

- 70 grame la litru pentru lichiorurile de cireşe, unde alcoolul etilic este constituit exclusiv din rachiu de cireşe;

d) denumirea "cremă de ... ", urmată de numele fructului sau al materiei prime folosite, cu excepţia produselor lactate, este destinată lichiorurilor cu un conţinut de zahăr de minimum 250 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;

e) denumirea "cremă de coacăze negre" este rezervată lichiorurilor de coacăze negre cu un conţinut de zahăr de minimum 400 grame la litru, exprimat în zahăr invertit;

f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. la comercializarea pentru consum.

22. Lichiorul pe bază de ou este băutura spirtoasă:

a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă;

b) aromatizată sau nu;

c) având ca ingrediente gălbenuş şi albuş de ou de găină şi zahăr sau miere de albine;

d) conţinutul în zahăr şi/sau miere de albine este de minimum 150 grame la litru de produs finit;

e) conţinutul de gălbenuş de ou este de minimum 140 grame la litru de produs finit;

f) concentraţia alcoolică minimă este de 14% vol. la comercializarea pentru consum;

g) această băutură spirtoasă se numeşte "lichior pe bază de ou" sau "advocaat", "avocat" sau "Advokat" şi se asociază unui nume comercial.

23. Lichiorul de ou este băutura spirtoasă:

a) obţinută din alcool etilic de origine agricolă, având ca ingrediente albuş şi gălbenuş de ou de găină, zahăr şi/sau miere de albine;

b) aromatizată sau nu;

c) cu un conţinut minim de zahăr sau miere în echivalent zahăr de 150 grame la litru de produs finit;

d) conţinutul minim de gălbenuş de ou este de 70 grame la litru de produs finit;

e) denumirea "lichior de ou" se poate asocia unui nume comercial;

f) concentraţia alcoolică minimă este de 15% vol. la comercializarea pentru consum.

Art. 6

(1) Băuturile spirtoase, pentru a putea fi vândute în vederea consumului sub una dintre denumirile prevăzute la art. 5, trebuie să corespundă definiţiilor şi cerinţelor categoriei de care aparţin.

(2) Băuturile spirtoase care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. 5 nu pot primi denumirile care le sunt rezervate la acest articol. Ele trebuie denumite "băuturi spirtoase".

Art. 7

(1) Adăugarea de alte substanţe decât cele autorizate de legislaţia comunitară sau, în lipsa acesteia, de legislaţia naţională face ca băutura spirtoasă în cauză să piardă dreptul la denumirea rezervată.

(2) Aditivii alimentari autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 5 şi la art. 6 alin. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare.

(3) Auxiliarii tehnologici autorizaţi şi modalităţile de utilizare a acestora la prepararea băuturilor definite la art. 5 şi la art. 6 alin. (2) trebuie să corespundă reglementărilor în vigoare.

(4) Colorarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(5) Pentru producerea băuturilor spirtoase definite la art. 5, cu excepţia celor definite la pct. 15, 16, 17 şi 19, pot fi utilizate numai substanţele şi preparatele aromatizante naturale.

(6) Totuşi, substanţele aromatizante identice cu cele naturale, definite conform reglementărilor în vigoare, sunt autorizate în obţinerea de lichioruri, cu excepţia celor menţionate mai jos:

a) lichioruri (sau creme) de fructe:

- ananas;

- coacăze negre;

- cireşe;

- zmeură;

- mure;

- afine;

- citrice;

b) lichioruri de plante:

- mentă;

- genţiană;

- anason;

- genepi (grupă de plante medicinale).

(7) Pentru elaborarea băuturilor spirtoase, la corectarea concentraţiei alcoolice volumetrice, adaosul de apă, eventual distilată sau demineralizată, este autorizat cu condiţia ca acest adaos să nu modifice natura produsului.

(8) La prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte alcool etilic de origine agricolă, având caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice în conformitate cu anexa nr. 1 la prezentele norme şi cu SR 14/98; indicarea pe etichetă a materiei prime din care s-a fabricat alcoolul etilic de origine agricolă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(9) Pentru diluarea sau dizolvarea coloranţilor, aromelor sau a altor aditivi autorizaţi folosiţi la prepararea băuturilor spirtoase se foloseşte numai alcool etilic de origine agricolă.

(10) Caracteristicile organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase trebuie să corespundă prevederilor specificaţiilor tehnice sau standardelor de firmă, de respectarea cărora producătorul rămâne direct răspunzător.

(11) Metodele de analiză pentru verificarea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice ale băuturilor spirtoase se fac în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art. 8

(1) Etichetarea băuturilor spirtoase se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor.

(2) Când pe eticheta unui produs se menţionează durata de învechire, trebuie avut în vedere ca aceasta să nu fie mai mare decât a celui mai tânăr constituent alcoolic al produsului şi cu condiţia ca învechirea să se facă sub control fiscal.

(3) Pentru băuturile spirtoase care sunt supuse învechirii se poate indica pe etichetă durata acesteia, după cum urmează:

- VS "very special", pentru o perioadă de învechire de minimum 1 an;

- VSOP "Very Superior Old Pale", pentru o perioadă de învechire de minimum 3 ani;

- EXTRA, pentru o perioadă de învechire de minimum 5 ani;

- XO "Extra Old", pentru o perioadă de învechire de minimum 7 ani.

Art. 9

(1) Băuturile spirtoase comercializate în vederea consumului uman nu pot fi descrise prin asociere sau cuvinte cum ar fi: "gen", "tip", "fel", "stil", "marcă", "gust" sau alte indicaţii similare.

(2) Utilizarea de termeni precum "rum", "rhum", "ron", "votka", "ginley", "tequila" sau derivate din denumirile prevăzute la art. 5 pentru alte băuturi spirtoase decât cele definite la articolul menţionat este interzisă.

(3) De asemenea, pentru produsele menţionate la alin. (2) se interzice utilizarea de termeni precum "produs original", "metodă originală", "reţetă tradiţională", "produs tradiţional" sau orice altă expresie similară.

(4) În cazul utilizării de arome la fabricarea băuturilor spirtoase, care nu corespund prevederilor reţinute pentru produsele definite la art. 5, denumirea sub care se vinde produsul este "băutură spirtoasă cu aromă de ... "; denumirea sub care se vinde produsul se scrie grupat cu caractere de acelaşi tip şi aceeaşi mărime de minimum 3 mm.

Art. 10

(1) Băuturile spirtoase menţionate mai jos:

- rom;

- whisky sau whiskey;

- băutură spirtoasă din cereale/rachiu de cereale;

- rachiu de vin şi brandy; vinars;

- rachiu de tescovină; rachiu de drojdie; spumă de drojdie;

- rachiu de fructe, inclusiv ţuica cu toate sortimentele ei, cu excepţia produselor definite la art. 5 pct. 10 lit. m);

- rachiu de stafide;

- rachiu de cidru (de mere sau de pere), la care se adaugă alcool etilic de origine agricolă, nu pot purta în prezentarea lor, sub orice formă ar fi, termenul generic rezervat băuturilor enumerate mai sus.

(2) Dacă una dintre băuturile spirtoase enumerate la alin. (1) este amestecată cu:

a) una sau mai multe băuturi spirtoase definite sau nedefinite conform art. 5 şi art. 6 alin. (2); şi/sau

b) unul sau mai multe distilate de origine agricolă, denumirea sub care se vinde produsul de "băutură spirtoasă" trebuie să apară în mod obligatoriu pe etichetă, în mod vizibil şi clar citibil.

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică pentru denumirea şi prezentarea produselor obţinute dintr-un astfel de amestec dacă acest amestec corespunde uneia dintre definiţiile prevăzute la art. 5.

(4) În etichetarea şi prezentarea produselor rezultate din amestecul menţionat mai sus se poate face referire la unul sau altul dintre termenii generici menţionaţi la art. 5 şi în afara denumirii comerciale, însă în acelaşi câmp vizual, enumerându-se toate componentele alcoolice, cu proporţia lor în amestec, precedată de sintagma "spirtoase obţinute dintr-un amestec" şi cu respectarea reglementărilor în vigoare; partea fiecărui component alcoolic este egală cu volumul de alcool pur pe care îl reprezintă în volumul total de alcool pur al amestecului; el se exprimă în "% vol." şi în ordine descrescătoare.

 (5)_

a) O denumire generică poate intra în componenţa unei denumiri compuse pentru prezentarea unei băuturi spirtoase, cu condiţia ca alcoolul acestei băuturi să provină exclusiv de la băutura spirtoasă menţionată în denumirea compusă; denumirile compuse pot fi utilizate la prepararea următoarelor lichioruri:

- prune brandy;

- portocale brandy;

- caise brandy;

- coacăze brandy;

b) în etichetarea şi prezentarea lichiorurilor menţionate mai sus denumirile compuse trebuie să figureze pe aceeaşi linie, cu caractere, dimensiuni şi culori identice, iar denumirea "lichior" trebuie să fie în imediata apropiere şi scrisă cu caractere de dimensiunile celor de la denumirea compusă;

c) în etichetarea acestor lichioruri, dacă alcoolul nu pro-vine de la băuturile spirtoase indicate, trebuie făcută o referire privitoare la natura alcoolului utilizat în acelaşi câmp vizual; această referire este exprimată fie prin menţionarea naturii alcoolului agricol utilizat, fie prin menţiunea "alcool agricol", precedată de fiecare dată de formula "fabricat pornindu-se de la ... " sau "elaborat cu ajutorul ... " sau "pe bază de ... ".

Art. 11

În afara produselor menţionate la art. 5 pct. 8, 10, 12 şi 14 se interzice inscripţionarea pe etichetă de fructe şi/sau porţiuni vegetale, cafea, ciocolată.

 

ANEXA nr. 1: CARACTERISTICILE alcoolului etilic de origine agricolă

1.

Caracteristici organoleptice:

nu se detectează gust străin de materia primă utilizată

2.

Tăria alcoolică, minimum:

96,0% vol.

3.

Valori maxime:

 

a) aciditate totală, exprimată în grame acid acetic la hl alcool 100% vol.:

1,5

b) esteri, exprimaţi în grame acetat de etil la hl alcool 100% vol.:

1,3

c) aldehide, exprimate în grame acetaldehidă la hl alcool 100% vol.:

0,5

d) alcooluri superioare, exprimate în grame de 2-metil 1-propanolol la hl alcool 100% vol.:

0,5

e) metanol, exprimat în grame la hl alcool 100% vol.:

50,0

f) extract sec, exprimat în grame la hl alcool 100% vol.:

1,5

g) baze azotate volatile, exprimate în grame la hl alcool 100% vol.:

0,1

h) furfurol:

nedetectabil

 

 

ANEXA nr. 2: LISTA produselor agricole utilizate la fabricarea alcoolului etilic de origine agricolă şi a distilatelor de origine agricolă (anexa II la tratat)

 

1.Cereale:

1.1.grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporţie de 2 la 1);

1.2.porumb;

1.3.orez;

1.4.boabe de sorg;

1.5.hrişcă, mei, alte cereale.

 

2.Melasă, decolorată sau nu:

2.1.sirop de melasă;

2.2.sucurile de fructe conţinând zahăr în orice proporţie;

2.3.melasă din trestie de zahăr.

 

3.Fructe:

3.1.curmale, smochine, ananas, avocado, guane, mango şi mangustan, proaspete sau uscate;

3.2.citrice, proaspete sau uscate: portocale, mandarine, clementine, grepfruit, lămâi;

3.3.struguri, proaspeţi sau uscaţi (de Corint, Sultana);

3.4.pepeni;

3.5.mere, pere şi gutui, proaspete;

3.6.caise, cireşe, vişine, piersici (inclusiv piersici fără puf şi nectarine), prune şi porumbe;

3.7.alte fructe proaspete:

a) căpşuni, fragi, zmeură, dude, mure şi hibrizi ale acestora;

b) coacăze negre, albe sau roşii şi agrişe;

c) merişor, afine şi alte fructe din specia Vaccinium;

d) kiwi;

e) altele: tamarine, fructe de cajon, fructele pasiunii, carambola.

 

ANEXA nr. 3: DENUMIRI GEOGRAFICE prevăzute la art. 5 pct. 1 lit. b)

Băutura spirtoasă

Denumirea geografică

Rom

Rom de Martinique

Rom de Guadeloupe

Rom de Reunion

(Aceste denumiri pot fi completate cu menţiunea "tradiţional".)

Rom de Guyane

Rom de Malaga

Rom de Granada

Rom de Madeira

 

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 573 din data de 11 august 2003